Sta traduzzione hè automatica
iniziaticu
>
Metudi
>
METODU SISTEMICU
METODU SISTEMICU
MORE INFORMATION

Teoria di i Sistemi

U metudu sistemicu di Sapiens hè basatu nantu à a teoria di i sistemi, u campu teoricu interdisciplinariu dedicatu à u studiu di i sistemi. Un sistema pò esse definitu cum'è qualsiasi inseme di cumpunenti interrelati è interdipendenti.

Stu campu teoricu hà a so origine in biologia, è specificamente in a teoria generale di i sistemi di u biologu Ludwig von Bertalanffy, chì hà avutu una grande influenza in parechje discipline scentifiche al di là di a biologia, è chì continua à esse un riferimentu fundamentale in analisi. Di tutti tippi di sistemi.

Tuttu hè in u sistema, è i sistemi sò cumposti da altri sistemi. À u principiu, u Big Bang hà datu nascita à i primi sistemi, chì a so volta cuntenenu altri sistemi.

Per esempiu, u pumadoru hè un elementu di a natura è u possu paragunà cù altri frutti, cù altri prudutti cumestibili senza trasfurmà, ecc.

A natura in generale hè ancu un sistema in u quale ci sò altri sistemi, cum'è u sistema furmatu da l'esseri viventi: microorganismi, funghi,
piante, animali ... L'evoluzione di l'esseri viventi hà generatu novi sottosistemi, alcuni assai cumplessi, cum'è l'animali.

Ogni essere umanu, ogni corpu umanu, hè ancu un sistema, cumpostu da parechji sistemi: u sistema respiratoriu, u sistema linfaticu, u sistema nervosu ... Tutti questi sistemi sò ancu cunnessi l'uni à l'altri. Ancu una sola cellula hè un sistema cù parechji elementi cunnessi inseme.

A teoria di i Sistemi hè evoluta, è a stessa basa hè stata applicata à ciò chì l'omi facenu, à i sistemi suciali, è dunque ancu à l'ecunumia è l'imprese, soprattuttu cù i cuntributi di Peter Senge, chì hà sviluppatu a nuzione d'urganizazione d'imprese cum'è sistema è hà alzatu u pensamentu di i sistemi, un quadru di pensamentu basatu nantu à a teoria di i sistemi, è u cuncettu d'organizazioni intelligenti, o organizzazioni chì sò sistemi capaci di amparà.

Teoria di i Sistemi

Partendu da i cuncetti di basa di a teoria di i sistemi è di u pensamentu di i sistemi, avemu sviluppatu a nostra propria interpretazione, in a quale incorporemu ciò chì avemu amparatu in tutta a nostra traiettoria, chì avemu battezzatu cum'è "pensamentu sistemicu di quartieru", è una proposta d'applicazione à un livellu accessibile .

A teoria di i sistemi hè pocu cunnisciuta da u publicu generale ma ben cunnisciuta in u campu di e scienze suciali, è ci sò specialisti in teoria di i sistemi in particulare in u campu di l'affari, è di l'ingegneria, in particulare in l'informatica, ma sti specialisti l'applicanu à una situazione assai specifica campu è à un livellu assai avanzatu. Cù Sapiens, prupunimu un schema per applicallu in modu più trasversale è à un livellu più accessibile.

A nostra interpretazione di u pensamentu di i sistemi hè focalizata nantu à u mondu cummerciale, è a dividemu in dui grandi blocchi. Da una parte, l'ughjettu di studiu deve esse piazzatu in u so cuntestu, cumprese a natura, l'essere umanu è l'azzione di l'essere umanu, chì include tuttu u mondu di l'ecunumia è di l'imprese. D'altra parte, l'analisi sistemica deve esse applicata à u sistema di a cumpagnia.

Ci sò alcune imprese chì anu una relazione più diretta cù a natura o cù l'umani, per esempiu cumpagnie energetiche o cumpagnie farmaceutiche, è altre imprese chì ùn anu micca sta relazione diretta. Ma tutte e cumpagnie dialoganu cù a natura è devenu tene contu di a sustenibilità, è anu umani chì facenu parte di a so squadra è di i so clienti, è devenu tene contu di a cumpunente umana.

Natura

Prima, avemu una tassonomia per piazzà l'ughjettu di studiu in relazione à a natura. Per esempiu, in a Terra ci hè l'atmosfera, l'idrosfera, a geosfera è a biosfera, in a biosfera è e so sottucategorie, ci hè a flora è a fauna, è in a fauna, ci sò l'essere umanu è altri animali.

L'essere umanu

Siconda, una tassonomia per situà l'ughjettu di studiu in relazione à u
essaru umanu. Differenziamu trà l'aspettu fisicu, cù u corpu è i so sistemi, è u
aspettu psichicu, cù a mente, è mettimu in risaltu ancu aspetti cume l'emozioni
è amparera.

ciò chì faci l'essaru umanu

Terzu, e tassonomie per situà l'ughjettu di studiu in relazione à ciò chì face l'essere umanu. U puntu di partenza sò i bisogni umani. Per esempiu: ripruduce, respira, nutrisce, cuncettualizà, avè credenze, circà affettu, uttene soldi ...

I bisogni sò soddisfatti per mezu di azzioni, chì richiedenu cose, è chì danu origine à attività. Per classificà l'attività, è più specificamente l'attività ecunomica, usamu a Classificazione Naziunale di Attività Economiche (CNAE).

L'attività pò ancu esse classificate secondu e prufessioni. In questu casu, a classificazione di l'attività prufessiunale incluse in a Tassa di l'Attività Economiche (IAE) pò esse presa cum'è riferimentu, chì hè a classificazione chì tutti i prufessiunali autonomi anu da applicà.

Similmente, l'attività pò esse classificata per discipline accademiche. In questu casu, a nostra riferenza hè a Nomenclatura di l'UNESCO (ufficialmente: Nomenclatura Standard Internaziunale per i campi di scienza è tecnulugia).

Infine, Sapiens prupone dinò a so tassonomia di e zone secondu u puntu di vista di a sucietà, ognuna di e quali cù e so sottoregioni.

u sistema di a cumpagnia

Infine, i sistemi di a cumpagnia, chì cuntenenu parechji elementi, alcuni di i quali sò sistemi, cum'è a pianificazione, l'urganizazione è u sistema di operazione o u sistema sperienziale, è altri chì ùn sò micca sistemi, cum'è a missione, a visione è i valori. Tutte queste categurie tassonomiche sò cunnesse è sò quelle chì ci guideranu per tuttu u nostru studiu, in u quale saremu salvatori è cunnessi, cun un indice disaggregatu chì ci aiuterà è serà a nostra guida.

CUNNESSIONI TRA METODI
COSU hè SAPIENS
METODOLOGIA SAPIENS
A SQUADRA
L'ORIGINE
COMPRENDE CUM'ENTENE
À QUI VÀ DIRIZZATU
U SISTEMA DA COMPRENDE
I PRINCIPI
A METODOLOGIA
REFERENCIAS
Metudu lessicale, semanticu è cuncettuale
MÈTODU LESSICU, SEMANTICU È CONCEPTUALE
Metudu di classificazione
METODU DI CLASSIFICAZIONE
Metudu cumparativu
METODU COMPARATIVU
Metudu sistemicu
METODU SISTEMICU
Metudu storicu
METODU STORICU
CUNNESSIONI TRA METODI
METODOLOGIA SAPIENS
COSU hè SAPIENS
A SQUADRA
L'ORIGINE
COMPRENDE CUM'ENTENE
À QUI VÀ DIRIZZATU
U SISTEMA DA COMPRENDE
I PRINCIPI
MÈTODI
Metudu lessicale, semanticu è cuncettuale
MÈTODU LESSICU, SEMANTICU È CONCEPTUALE
Metudu di classificazione
METODU DI CLASSIFICAZIONE
Metudu cumparativu
METODU COMPARATIVU
Metudu sistemicu
METODU SISTEMICU
Metudu storicu
METODU STORICU
CUNNESSIONI TRA METODI
REFERENCIAS