Sta traduzzione hè automatica
iniziaticu
>
Metudi
>
METODU COMPARATIVU
METODU COMPARATIVU
Metudu cumparativu
Paragunate per capisce
chì cose ùn sò micca

Qual hè?

U metudu cumparativu cunsiste à stabilisce paralleli cù altri oggetti di studiu, in tuttu o in parte, analizendu similitudini è differenze.

U metudu in un lampu

Per chì scopi ci serve?

Da stabilisce paralleli cù altri oggetti di studiu uttene è scopre dati concreti per capisce megliu l'ughjettu di studiu.

Ci aiuta ancu à capì a cumpusizione o u cumpurtamentu di l'uggetti è di i prucessi, è ci pò aiutà à capì a risposta à certi prucessi per similitudine. "S'ellu accade in questu casu, in questu altru casu a stessa cosa hè probabile chì accada."

Comparare ci aiuta à cuntestualizà, per capisce ciò chì l'ughjettu cuntribuisce à l'ambiente è à u gruppu. Attraversu e similitudini è e differenze cù l'altri, capiremu induve u situemu.

Per a generazione d'idee, u paragone hè assai utile. U paragone ci aiuta à cunnosce pussibuli sustituti. Per esempiu, in a ristaurazione gastronomica, pudemu identificà un novu pruduttu chì pò rimpiazzà l'altru in una elaborazione.

U METODU COMPARATIVU, PASSU PASSU

1
Defini per chì mutivu è per chì scopu vulemu fà paragoni di u sughjettu di studiu cù altri sughjetti.
2
Da a definizione di u sughjettu di studiu, identificate u altri temi chì ponu esse paragunati, sò più vicini o più luntani.
3
Identificate elementi in u tema chì ponu esse paragunati cù l'altri, è identificà elementi in altri temi diversi, sò più vicini o più luntani, cù i quali ponu esse paragunati, sò paragoni trà uguali o simili, o assai diversi.
4
Identificà, in u lessicu o dizziunariu creatu cù u metudu lessicale, chì paragoni pussibuli pò generà.
5
Identificà, in i criteri di classificazione definitu cù u metudu classificatoriu, chì paragoni pussibuli pò generà.
6
Per ogni paragone, decide chì tippi di paragoni saranu fatti: circà sumiglie, circà sfarenze, o tramindui.
7
Per ogni paragone, definisce criterii, parametri, secondu chì u paragone serà fattu.
8
Una volta definiti i parametri, per ognunu di l'elementi da paragunà, raccoglie l'infurmazioni riguardanti i parametri.
9
Infine, cuntrastate l'infurmazioni relative à i paràmetri di i sfarenti elementi è formulate e cunclusioni.
CUNNESSIONI TRA METODI
VEDI DI PIÙ
COSU hè SAPIENS
METODOLOGIA SAPIENS
A SQUADRA
L'ORIGINE
COMPRENDE CUM'ENTENE
À QUI VÀ DIRIZZATU
U SISTEMA DA COMPRENDE
I PRINCIPI
A METODOLOGIA
REFERENCIAS
Metudu lessicale, semanticu è cuncettuale
MÈTODU LESSICU, SEMANTICU È CONCEPTUALE
Metudu di classificazione
METODU DI CLASSIFICAZIONE
Metudu cumparativu
METODU COMPARATIVU
Metudu sistemicu
METODU SISTEMICU
Metudu storicu
METODU STORICU
CUNNESSIONI TRA METODI
METODOLOGIA SAPIENS
COSU hè SAPIENS
A SQUADRA
L'ORIGINE
COMPRENDE CUM'ENTENE
À QUI VÀ DIRIZZATU
U SISTEMA DA COMPRENDE
I PRINCIPI
MÈTODI
Metudu lessicale, semanticu è cuncettuale
MÈTODU LESSICU, SEMANTICU È CONCEPTUALE
Metudu di classificazione
METODU DI CLASSIFICAZIONE
Metudu cumparativu
METODU COMPARATIVU
Metudu sistemicu
METODU SISTEMICU
Metudu storicu
METODU STORICU
CUNNESSIONI TRA METODI
REFERENCIAS