Sta traduzzione hè automatica
iniziaticu
>
Metudi
>
METODU STORICU
METODU STORICU
Metudu storicu
Per capisce qualcosa chì ci hè
per capisce a vostra storia

Qual hè?

U metudu storicu fucalizza nantu à l'urìgine è l'evoluzione di u sughjettu di studiu, è hè specificatu in una cronologia di epoche è tappe.

U metudu in un lampu

A cunniscenza hè qualcosa di culturale è storicu, chì hè liata à u spaziu è u tempu in quale ci truvamu. Integremu in a nostra cunniscenza e cose chì sò accessibili per noi, è questu cambia cù u tempu.

Hè impurtante chì tuttu hè documentatu. U grande prublema per a cunniscenza hè chì ùn ci hè micca dati. Stu succèri spessu, per esempiu, quandu studia u Paleoliticu, Neoliticu o civiltà antichi. Un altru esempiu hè u fattu chì ùn ci hè micca una ricetta canonica per l'omelette di patata.

Hè impurtante di cunnosce a storia oltre u tema di studiu. Avè a cultura generale è cunnosce a storia di l'umanità, à un livellu minimu, hè impurtante per capisce qualcosa, postu chì e cose sò sempre in relazione à u so cuntestu.

Per chì scopi ci serve?

  • Per cunnosce u urigine è evoluzione di u tema di studiu.
  • sobre apprufundisce in l'analisi di ognunu di l'elementi identificati in u restu di i metudi da una perspettiva storica, cù a so evoluzione à traversu l'età.

Chì risultati genera?

Un mapu storicu, cù una cronulugia di l'epica è di e tappe chì anu causatu un cambiamentu di paradigma.

U METU STORICU, PASSU À PASSU

1
Raccolta pussibule fonti documentarii pertinente in relazione à l'urighjini è l'evoluzione storica di u tema di studiu.
2
Applica u analisi o critica di fonti, partendu da a critica detta esterna, è più precisamente da a critica ditta maiò : locu in u tempu o datazione, locu in u spaziu, autore è provenienza di ogni fonti ducumenti.
3
Quì sottu hè a critica minore chjamata: valutà l'integrità di ogni fonte documentariu in a so forma originale.
4
È per cumplettà a critica di a fonte, a chjamata critica interna: studià è valutà a credibilità è u valore evidenza di u cuntenutu di ogni fonte documentaria.
5
Furmulà a sintesi storiografica detta, per mezu di u ragiunamentu storicu. Vale à dì: formulà è stabilisce ipotesi interpretative.
6
Esprimere le ipotesi interpretative in a cronologia tappa chì anu causatu cambiamenti di paradigma, cuminciendu cù l'identificazione di sti tappe, chì ùn anu micca bisognu di esse quelli chì sò cunsiderati più impurtanti, ma piuttostu hè necessariu di fà una selezzione secondu l'approcciu di i cambiamenti di paradigma.
7
Basatu nantu à l'identificazione di tappe chì anu causatu cambiamenti di paradigma, sò identificati. cambiamenti di paradigma è paradigmi, è u so stadiu tempurale è e caratteristiche di definizione deve esse identificati.
8
Infine, crea un documentu formale cù classificazione, è rapprisentanu l'elementi è e so rilazioni trà elli in una mappa conceptuale.
CUNNESSIONI TRA METODI
VEDI DI PIÙ
COSU hè SAPIENS
METODOLOGIA SAPIENS
A SQUADRA
L'ORIGINE
COMPRENDE CUM'ENTENE
À QUI VÀ DIRIZZATU
U SISTEMA DA COMPRENDE
I PRINCIPI
A METODOLOGIA
REFERENCIAS
Metudu lessicale, semanticu è cuncettuale
MÈTODU LESSICU, SEMANTICU È CONCEPTUALE
Metudu di classificazione
METODU DI CLASSIFICAZIONE
Metudu cumparativu
METODU COMPARATIVU
Metudu sistemicu
METODU SISTEMICU
Metudu storicu
METODU STORICU
CUNNESSIONI TRA METODI
METODOLOGIA SAPIENS
COSU hè SAPIENS
A SQUADRA
L'ORIGINE
COMPRENDE CUM'ENTENE
À QUI VÀ DIRIZZATU
U SISTEMA DA COMPRENDE
I PRINCIPI
MÈTODI
Metudu lessicale, semanticu è cuncettuale
MÈTODU LESSICU, SEMANTICU È CONCEPTUALE
Metudu di classificazione
METODU DI CLASSIFICAZIONE
Metudu cumparativu
METODU COMPARATIVU
Metudu sistemicu
METODU SISTEMICU
Metudu storicu
METODU STORICU
CUNNESSIONI TRA METODI
REFERENCIAS